Metoda Numpy ptp

Intervalul poate fi calculat ca:

Sintaxa metodei NumPy ptp().

Metoda NumPy ptp() poate fi declarată ca:

Parametrii metodei NumPy ptp().

Acum, vom discuta descrierea argumentelor acceptate de funcția ptp():

Arr = Arr reprezintă datele matricei de intrare.

Axă = Axa reprezintă cea de-a lungul căreia s-ar găsi intervalul axei. În mod implicit, matricea de intrare funcționează ca aplatizat. Aplatizat înseamnă lucru în matrice pe toate axele. Dacă valoarea axei este 0, aceasta reprezintă intervalul de-a lungul coloanei. Și dacă valoarea axei este 1, aceasta reprezintă intervalul de-a lungul rândului.

Afară = Out reprezintă o matrice alternativă în care dorim să stocăm rezultatul sau rezultatul. Dimensiunile acestei matrice trebuie să se potrivească cu cele ale rezultatului dorit.

Păstrați Dims = Este, de asemenea, un argument opțional. Acest parametru este util atunci când matricea de ieșire este incorectă sau redusă la stânga cu o dimensiune de dimensiunea unu, va corecta rezultatele matricei.

Valoarea returnată a metodei NumPy ptp().

Valoarea returnată înseamnă o ieșire a codului executat. Metoda NumPy ptp() va returna intervalul matricei. Va returna valori scalare.

Exemplul # 1:

În acest exemplu, vom discuta despre cum să găsim sau să calculam o gamă a unui tablou 1D folosind funcția NumPy ptp().

Să începem codul importând biblioteca necesară. Trebuie să integrăm un modul NumPy din Python ca np. Apoi, în următoarea declarație, am inițializat o matrice unidimensională ca „arr” și i-am atribuit valori diferite. Apoi, am folosit metoda print() pentru a afișa declarația „Given array is”. Din nou, funcția print() este utilizată pentru a imprima elementele matricei unidimensionale date. Instrucțiunea „Range of given array is” este tipărită prin utilizarea metodei print(). În ultimul pas, metoda NumPy ptp() este aplicată pentru a găsi intervalul matricei furnizate. Pentru a găsi intervalul, este aproximativ minus valoarea minimă față de valoarea maximă. Declarația de imprimare este, de asemenea, declarată pentru a afișa intervalul calculat al matricei 1D date.

Avem un rezultat în care rămânem cu o gamă a matricei date.

Exemplul # 2:

În acest caz, vom vedea cum să obținem o gamă de matrice 2D apelând funcția NumPy ptp().

În primul rând, un pas important și obligatoriu este importarea unei biblioteci NumPy de Python. L-am importat ca np. Apoi, am luat „DATE” ca variabilă și am atribuit diferite valori acestei variabile „DATE”. Am trecut matricea bidimensională, astfel încât să dobândim intervalul acelei matrice bidimensionale. Valorile pe care le-am luat în matrice 2D sunt: ​​[[2, 15], [10, 1]]. Metoda print() este declarată pentru a afișa elementele necesare ale matricei 2D ca ieșire. Din nou, am apelat o funcție print() pentru a afișa declarația „Range of given 2D array is”. În cele din urmă, am apelat o funcție np.ptp() pentru a găsi o zonă a matricei 2D. Această funcție conține valorile matricei 2d furnizate ca parametru.

În ieșire, avem un interval „14” al matricei 2D și este calculat prin: valoare maximă – valoare minimă.

Exemplul # 3:

Aici, observăm metoda de calcul al intervalului de rânduri al unui tablou 2D utilizând NumPy ptp().

După cum știm deja, importarea bibliotecii este pasul principal de efectuat. Deci, în acest caz, pentru executarea codului, am încorporat modulul NumPy ca np. Apoi, a declarat „X” și a reținut elementele matricei bidimensionale. Apoi, utilizați o funcție print() pentru a afișa linia „Matricea dată este”. Funcția de imprimare tipărește și matricea bidimensională. Acum, vom găsi intervalul tabloului dat apelând metoda NumPy ptp() prin furnizarea parametrului „axa” ca axa = 1. Acesta va oferi intervalul matricei bidimensionale pe rând.

În rezultat, avem intervalul pe rând al matricei 2D, deoarece avem valoarea 1 a parametrului „axa”.

Exemplul #4:

Să vedem cum să obținem intervalul de coloane a unui tablou 2D prin utilizarea NumPy ptp().

În acest caz, vom învăța despre găsirea intervalului unei matrice 2D pe verticală. Primul pas este integrarea bibliotecii NumPy. Al doilea pas implică inițializarea variabilei „Y” ca o matrice 2D de intrare pentru a stoca valorile matricei. Al treilea pas este să tipăriți valorile matricei NumPy 2D apelând funcția print() prin trecerea valorilor lui „Y” în ea ca argument. În al patrulea pas, instrucțiunea print este apelată din nou pentru a afișa expresia „Intervalul matricei date când axa = 0”. În cele din urmă, invocați funcția np.ptp() pentru a obține intervalul matricei 2D definite. Această metodă are două argumente, care includ matricea necesară și parametrul „axa”. Aici, setăm valoarea argumentului „axa” la 0, deoarece dorim să găsim intervalul matricei 2D pe coloană.

După executarea cu succes a programului, avem următorul rezultat:

Concluzie

Pentru a vă ajuta să înțelegeți mai bine metoda NumPy ptp(), am discutat o gamă largă de subiecte în ghid. Sintaxa, parametrii și valoarea returnată a metodei NumPy ptp() sunt toate acoperite. Intervalul matricei unidimensionale a fost calculat în primul cod, iar intervalul matricei bidimensionale a fost determinat în al doilea exemplu. Intervalul matricei 2D, atât pe rând, cât și pe coloană, a fost evaluat în ultimele două cazuri.