Exemplul 1:
Acum, să realizăm câteva exemple în care utilizăm acest „tip de date boolean” și să arătăm că funcționează în C++. Începem codul prin adăugarea fișierelor de antet de care avem nevoie. Primul fișier antet pe care îl adăugăm aici este „
După aceasta, avem un cod de driver, ceea ce înseamnă că adăugăm funcția „main()” aici. Acum, declarăm variabila „isBulbOn” cu tipul de date boolean „bool” și ajustăm „true” aici. Sub aceasta, avem o altă variabilă booleană numită „isBulbOff” în care adăugăm „false”. Acest rezultat adevărat și fals sunt „1” și, respectiv, „0”.
Pentru a verifica rezultatul acestor valori booleene, pur și simplu le imprimăm folosind instrucțiunea „cout”. În această declarație „cout”, imprimăm mai întâi rezultatul „isBulbOn”. Apoi, în rândul următor, imprimăm rezultatul variabilei „isBulbOff”. „Endl” este folosit aici, așa că ne mută indicatorul la următoarea linie.
Cod 1:
#include
folosind namespace std ;
int principal ( )
{
bool esteBulbOn = Adevărat ;
bool esteBulbOff = fals ;
cout << 'Becul este aprins aici' << esteBulbOn << endl ;
cout << 'Becul nu este aprins aici' << esteBulbOff ;
}
Ieșire:
Ieșirea acestui cod reprezintă rezultatul în formele „0” și „1”, așa cum se arată în continuare. Aici, „1” indică rezultatul „adevărat”, în timp ce „0” indică rezultatul „fals”. Obținem acest rezultat doar datorită tipului de date „bool”.
Exemplul 2:
Acum, declarăm două variabile, „Pass” și „Fail”, ale tipului de date „bool” în interiorul principal, după ce includem fișierul antet la începutul acestui cod. Variabila „Pass” este atribuită ca „adevărat” aici, iar variabila „Fail” este atribuită ca „fals”. Acum, „Pass” returnează „1” ca rezultat, iar „Fail” returnează „0”.
Acum, utilizăm aceste variabile bool în declarația noastră „cout” pentru a obține rezultatul adevărat sau fals sub forma „1” și „0”. „Cot” unde punem „Pass” returnează „1”. Acolo unde folosim „Eșuare” returnează „0”. Aici, adăugăm cinci instrucțiuni „cout”, fiecare conține variabila booleană.
Cod 2:
#includefolosind namespace std ;
int principal ( )
{
bool Pass = Adevărat ;
bool Eșec = fals ;
cout << „Procentul este de 60” << Trece << endl ;
cout << „Procentul este de 45” << Eșuează << endl ;
cout << „Procentul este de 90” << Trece << endl ;
cout << „Procentul este de 85” << Trece << endl ;
cout << „Procentul este de 33” << Eșuează << endl ;
}
Ieșire:
În această ieșire, „1” reprezintă rezultatul „adevărat”, care este „Succes”, iar „0” reprezintă rezultatul „fals”, care este „Eșuat” în acest caz.
Exemplul 3:
În acest cod, inițializam trei variabile întregi care sunt „num_01”, „num_02” și „a” cu valoarea „45”, „62”, respectiv „3”. După aceasta, declarăm încă trei variabile – „b_01”, „b_02” și „b_03” – și acestea sunt tipul de date boolean „bool”. Acum, inițializam „b_01” cu condiția „num_01 == num_01”. Apoi, inițializam „b_02” și „b_03” în același mod ca „b_01”.
După inițializarea tuturor variabilelor, le imprimăm separat folosind „cout” pentru a verifica rezultatul acestor variabile booleene. După aceasta, inițializam variabila „b_a” a tipului de date „bool” cu „true”. Apoi, folosim declarația „dacă” aici, unde plasăm „b_a” ca condiție. Acum, dacă această condiție „b_a” este adevărată, instrucțiunea de după „dacă” este executată. În caz contrar, partea „altfel” se va executa aici. După aceasta, procedăm și inițializam variabila întreagă „num” în care aplicăm câteva operații matematice și afișăm rezultatul „num”.
Cod 3:
#includefolosind namespace std ;
int principal ( )
{
int num_01 = Patru cinci , num_02 = 62 , A = 3 ;
bool b_01 , b_02 , b_03 ;
b_01 = num_01 == num_01 ;
b_02 = num_01 == num_02 ;
b_03 = num_02 > num_01 ;
cout << 'Răspunsul primului Bool b_01 este = ' <<
b_01 << endl ;
cout << 'Răspunsul celui de-al doilea Bool b_02 este = ' <<
b_02 << endl ;
cout << 'Răspunsul celui de-al treilea Bool b_03 este = ' <<
b_03 << endl ;
bool b_a = Adevărat ;
dacă ( b_a )
cout << 'Da' << endl ;
altfel
cout << 'Nu' << endl ;
int pe unu = fals + 7 * A - b_a + Adevărat ;
cout << pe unu ;
întoarcere 0 ;
}
Ieșire:
Acest rezultat arată rezultatele operațiunilor pe care le-am executat în codul nostru. Deci, în acest fel, folosim acest „tip de date boolean” în codurile noastre C++.
Exemplul 4:
Aici, introducem „isHotDay” ca variabilă „bool” și o inițializam cu „false”. Acum, folosim declarația „if” și trecem „isHotDay” ca condiție. Declarația care urmează „dacă” este acum executată dacă condiția „isHotDay” este îndeplinită. În caz contrar, porțiunea „altfel” va rula în acest moment.
Acum, avem variabila booleană „DoTask” și o setăm la „adevărat”. Mai mult, inițializam și variabila „int” numită „Task_count”. După aceasta, plasăm bucla „while()”. În această buclă „while()”, punem „DoTask” ca condiție. În bucla while, scriem „Task_count++” care crește valoarea „Task_count” cu 1.
Când această instrucțiune este executată, valoarea „Task_count” crește cu 1. Apoi, următoarea instrucțiune „cout” este executată. După aceasta, plasăm din nou o condiție care este „Task_count < 9” și atribuim această condiție variabilei „DoTask”. Această buclă funcționează până când „Task_count” este mai mic decât „9”.
Cod 4:
#includefolosind namespace std ;
int principal ( ) {
bool isHotDay = fals ;
dacă ( esteHotDay ) {
cout << 'Este o zi fierbinte!' << endl ;
} altfel {
cout << „Nu este o zi fierbinte” << endl ;
}
bool DoTask = Adevărat ;
int Task_count = 0 ;
in timp ce ( DoTask ) {
Task_count ++;
cout << „Sarcina este să continue aici” << Task_count << endl ;
DoTask = ( Task_count < 9 ) ;
}
întoarcere 0 ;
}
Ieșire:
Această ieșire afișează rezultatul fiecărei acțiuni pe care am executat-o prin codul nostru. Astfel, folosim și acest „tip de date boolean” în codurile noastre C++ în acest fel.
Exemplul 5:
Acum, ne îndreptăm către ultimul exemplu al acestui tutorial. Aici, luăm trei variabile booleene unice și le imprimăm pe ambele. După aceasta, aplicăm operatorii „ȘI”, „SAU” și „NU” pe aceste variabile booleene. De asemenea, rezultatul tuturor operațiilor este stocat în formă booleană deoarece am adăugat „bool” cu toate variabilele în care este stocat rezultatul acestor operații. După aceasta, imprimăm rezultatul acestor operații din nou în boolean.
Cod 5:
#includefolosind namespace std ;
int principal ( )
{
valoare bool_1 = Adevărat ;
valoare bool_2 = fals ;
valoare bool_3 = Adevărat ;
cout << 'valoarea_1 este' << valoare_1 << endl ;
cout << 'valoarea_2 este' << valoare_2 << endl ;
cout << 'valoarea_3 este' << valoare_3 << endl << endl ;
rezultat bool_1 = ( valoare_1 || valoare_3 ) && valoare_1 ;
rezultatul bool_2 = valoare_1 && valoare_2 ;
rezultatul bool_3 = valoare_2 || valoare_3 ;
rezultatul bool_4 = ! valoare_3 ;
rezultatul bool_5 = ! valoare_2 ;
rezultatul bool_6 = ! valoare_1 ;
cout << 'Rezultatul 1 este = ' << rezultatul_1 << endl ;
cout << 'Rezultatul 2 este = ' << rezultatul_2 << endl ;
cout << 'Rezultatul 3 este = ' << rezultatul_3 << endl ;
cout << 'Rezultatul 4 este = ' << rezultatul_4 << endl ;
cout << 'Rezultatul 5 este = ' << rezultatul_5 << endl ;
cout << 'Rezultatul 6 este = ' << rezultatul_6 << endl ;
}
Ieșire:
Iată rezultatul. Am putea observa că rezultatul fiecărei operații este afișat sub formă de „0” și „1”, deoarece este utilizat tipul de date „bool”.
Concluzie
În acest tutorial, am demonstrat cum este utilizat tipul de date boolean în C++ și care este rezultatul tipului de date boolean. Am explorat exemplele în care am folosit acest tip de date boolean. Am văzut că acest tip de date boolean este eficient și simplu, dar este esențial să îl utilizați cu atenție pentru a preveni greșelile.